Zlatna

Oraș în județul Alba, Transilvania, România

Zlatna (în maghiară Zalatna, Kisbánya, în germană Klein Schlatten, Goldmarkt, în latină Ampelum) este un oraș situat în vestul județului Alba, în inima Munților Apuseni, la confluența dintre Munții Metaliferi și Munții Trascău. Numele său derivă din slavonul „zlato”, însemnând „aur”, datorită bogatelor zăcăminte de aur exploatate încă din antichitate. Așezarea romană Ampelum a fost un important centru minier și chiar un municipium în Dacia romană.

Date geografice

Regiunea geografică	Munții Apuseni (Depresiunea Zlatna — între Munții Metaliferi și Munții Trascău)
Coordonate	46°09′32″ latitudine nordică, 23°13′16″ longitudine estică
Altitudine medie	~425 m (orașul), până la 1.369 m (Vârful Dâmbău în Munții Trascău)
Suprafața totală	254,26 km²
Atestare documentară	1347 (prima mențiune); 1387 (ridicat la rang de oraș)
Localități componente	Zlatna (reședință), Botești, Budeni, Dealu Roatei, Dobrot, Dumbrava, Feneș, Galați, Izvoru Ampoiului, Pătrângeni, Pârău Gruiului, Pirita, Podu lui Paul, Runc, Ruși, Suseni, Trâmpoiele, Valea Mică, Vâltori

Relief

Zlatna se află într-o depresiune situată între două lanțuri muntoase: Munții Metaliferi (de origine vulcanică, cu vârful Jidov de peste 900 m) și Munții Trascău (formați prin încrețire, cu vârful Dâmbău de 1.369 m). Această poziție geografică conferă orașului un cadru natural de o frumusețe aparte, cu versanți împăduriți, chei sălbatice și formațiuni geologice spectaculoase. Relieful este puternic fragmentat, cu altitudini care variază între aproximativ 300 m în lunca Ampoiului și peste 1.300 m pe culmile înconjurătoare.

Rețea hidrografică

Principalul curs de apă care străbate orașul este râul Ampoi, care izvorăște de sub Dealul Petriceaua (1.220 m) și curge pe o lungime de aproximativ 50 km, vărsându-se în Mureș la Alba Iulia. Pe teritoriul orașului, Ampoiul primește numeroși afluenți: Valea Morilor (Valea Vâltori) (12 km), Valea Feneșului (16 km, cu potențial energetic), Valea Trâmpoiele (7,5 km), Valea Mică (6 km), precum și Valea Mare, Valea Zlatnei, Valea Galați și alții.

Climă

Clima orașului Zlatna este temperat-continentală, cu influențe montane datorate altitudinii și poziției în depresiune. Temperatura medie anuală este de aproximativ 8 °C, cu veri răcoroase și ierni geroase. Precipitațiile medii anuale sunt ridicate, cuprinse între 700 și 900 mm, datorită convergenței maselor de aer umed pe versanții Munților Apuseni. Zona beneficiază de o biodiversitate bogată, specifică regiunii montane central-europene.

Așezare: Zlatna se află la aproximativ 40 km vest de Alba Iulia, 74 km sud de Cluj-Napoca și 30 km nord de Brad, fiind considerată „poarta de intrare în Munții Apuseni” dinspre sud-est.

Demografie

Populație (recensământ 2021)	6.652 locuitori
Populație (recensământ 2011)	~7.490 locuitori
Densitate	~26 loc./km²
Componență etnică (2021)	85,6% români, 5,11% romi
Componență confesională (2021)	88,44% ortodocși

Populația orașului Zlatna a scăzut de la 7.490 de locuitori în 2011 la 6.652 în 2021, un declin semnificativ determinat de migrația economică și de închiderea treptată a activităților miniere tradiționale. Majoritatea locuitorilor sunt români (85,6%), cu o minoritate de romi (5,11%). Din punct de vedere confesional, peste 88% se declară ortodocși. Orașul și satele aparținătoare însumează peste 19 localități, ceea ce îi conferă o suprafață administrativă mare (254,26 km²) și o densitate redusă.

Istorie

Zlatna are una dintre cele mai vechi și mai bogate istorii din județul Alba. Pe teritoriul localității au fost descoperite urme de locuire din epoca bronzului (cultura Wietenberg). În perioada romană, aici a existat o așezare înfloritoare numită Ampelum, un important centru de exploatare a aurului care a purtat rangul de municipium. Descoperirile arheologice includ peste 300 de inscripții în limba latină, statui, monede, ceramică și un altar cu scriere grecească dedicat zeului Kimistenos.

Localitatea este menționată pentru prima dată într-un document din anul 1347, iar în 1387 este ridicată la rangul de oraș minier. Datorită industriei miniere, Zlatna a cunoscut o dezvoltare accelerată. Aici a fost instalată prima mașină cu aburi din Transilvania, cu o putere de 14 CP. Principele Transilvaniei Gabriel Bethlen a adus muncitori germani și slovaci pentru a lucra în mine. În această perioadă, la Zlatna a funcționat și o școală de minerit, una dintre primele de acest fel din regiune.

Poetul german Martin Opitz, invitat ca profesor la colegiul din Alba Iulia, a scris în anul 1622 poemul „Zlatna”, închinat orașului și frumuseții sale naturale. În secolul al XIX-lea, la școala generală din Zlatna a învățat celebra personalitate a istoriei românești, Avram Iancu, conducătorul Revoluției Române de la 1848–1849 din Transilvania.

Etimologie: Numele orașului derivă din slavonul „zlato” — aur. În traducere, numele german istoric Goldmarkt înseamnă „Târgul de aur”, iar Klein Schlatten provine tot de la exploatările de aur. Latinul Ampelum este numele așezării romane de pe acest loc.

Obiective și atracții turistice

Monumente istorice și lăcașuri de cult:

Biserica Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” — construită în stil gotic în anul 1424, cu modificări baroce din 1696 și 1744; păstrează picturi murale interioare din secolele XV și XVIII, realizate în stil bizantin
Biserica Romano-Catolică „Sf. Ioan Nepomuk” — edificiu de cult catolic din centrul orașului
Biserica „Sf. Nicolae” și „Nașterea Maicii Domnului” — din secolul al XVIII-lea, renovată în 1924, cu o bogată colecție de icoane pe sticlă
Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din satul Feneș — construită în 1754, în timpul împărătesei Maria Terezia
Muzeul cu colecții arheologice — adăpostește artefacte din epoca romană, inclusiv inscripții și sculpturi de la Ampelum
Monumentul Eroilor Români — monument de 6 m înălțime, din piatră, cu un osuar ce poartă numele a 122 de eroi căzuți în cele două războaie mondiale
Bustul lui Petru Dobra — operă a sculptorului D. Pasima, dezvelit în 1973
Castelul din satul Izvoru Ampoiului — aflat în curs de transformare în structură de primire turistică

Rezervații naturale:

Rezervația geologică „Calcarele de la Valea Mică” (1 ha) — două blocuri calcaroase de 20 m și 12 m înălțime, situate pe pârâul Valea Mică, afluent al Ampoiului
„Piatra Bulbuci” — rezervație geologică și geomorfică, un bloc masiv de calcar de 78 m înălțime, cu aspect de turn de cetate, cea mai impozantă stâncă izolată din bazinul văii Ampoiului
Rezervația complexă „Cheile Caprei” (Feneșului) — chei sălbatice cu pereți abrupți, adâncite cu peste 600 m, lungi de circa 1.200 m; la intrare, două stânci înalte și subțiri, asemenea unor coloane

Personalități marcante

Petru Dobra (1817–1849) — revoluționar pașoptist, luptător pentru drepturile românilor din Transilvania
Cornelia Emilian (1840–1910) — jurnalistă și activistă feministă
Béla Lukács (1847–1901) — director al Căilor Ferate Maghiare (MÁV), ministru al Comerțului al Ungariei
László Lukács (1850–1923) — prim-ministru al Ungariei (1912–1913)
Vasile Damian (1855–1919) — protopop al Zarandului, deputat în Dieta de la Budapesta
Dora Zmeu (1888–1963) — deputată în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1918
Virgil Popescu (1916–1989) — fotbalist de renume
Victor Moldovan (1926–2007) — actor
Graziela Albini (1926–2008) — actriță
Mihai Mincă (n. 1984) — fotbalist
Andrei Mărginean (n. 2001) — fotbalist

De asemenea, la școala din Zlatna a învățat Avram Iancu (1824–1872), eroul național al românilor, conducător al Revoluției Române de la 1848–1849 din Transilvania.

Infrastructură

Zlatna este deservită de următoarele artere rutiere:

DN74 — drum național care leagă Alba Iulia de Brad și Ștei, traversând Zlatna
DJ107J — drum județean spre Abrud
DJ107K — drum județean spre Meteș și mai departe de Alba Iulia

Transportul feroviar este asigurat de linia CFR 210 (Alba Iulia–Zlatna), o linie secundară neelectrificată. Din punct de vedere economic, orașul a fost mult timp dominat de industria minieră (exploatarea aurului și a metalelor neferoase) și de Combinatul Ampelum (metalurgia neferoasă). În prezent, Primăria Zlatna derulează proiecte de reabilitare ecologică a zonelor industriale dezafectate și de promovare a turismului montan și agroturistic.

În oraș funcționează 9 unități școlare (inclusiv un grup școlar industrial „Corneliu Medrea” cu peste 300 de elevi) și 9 grădinițe. Zlatna dispune de un spital orășenesc, bibliotecă publică, casă de cultură și un bazin de înot, fiind considerat un centru regional de servicii pentru zona montană a județului Alba.

În concluzie, Zlatna este unul dintre cele mai vechi orașe miniere din România, cu o istorie care începe din antichitatea romană și continuă prin exploatarea aurului de-a lungul întregului mileniu trecut. Așezat într-un cadru natural spectaculos, la confluența Munților Metaliferi cu Munții Trascău, orașul păstrează un patrimoniu istoric, arhitectural și geologic de o valoare inestimabilă. Deși trece printr-o perioadă de transformare economică, Zlatna rămâne o poartă de intrare în inima Munților Apuseni și un loc cu un potențial turistic uriaș, încă neexploatat pe deplin.

Distanța Agnita - Zlatna

Indicații rutiere Agnita - Zlatna